10 animale speciale din România, despre care nici nu ai fi crezut că trăiesc în țara noastră

Da, România are un scorpion! Euscorpius carpathicus, o specie endemică din sudul Carpaților, este un mic arahnid brun-negricios, cu o lungime de până la 4 cm. Deși poate părea amenințător, nu este periculos pentru oameni, iar înțepătura sa este comparabilă cu cea a unei albine. Preferă zonele stâncoase, umede și retrase, ascunzându-se ziua sub pietre și ieșind doar noaptea.

Unde se ascunde: Subcarpații Buzăului, Parcul Porțile de Fier

Nuanțe de verde vibrant, ochi inteligenți, mișcări lente și un simț fin al camuflajului – toate acestea aparțin unei specii rare de șopârlă, cunoscută sub numele de șopârla vărgată dobrogeană (Lacerta trilineata dobrogica). Deși nu este un cameleon în sensul african al cuvântului, această reptilă dobrogiană își schimbă ușor culoarea în funcție de mediu și este una dintre cele mai mari șopârle din Europa.

Unde poate fi văzută: Dobrogea – Podișul Casimcei, Munții Măcinului

Această pasăre delicată, cu penaj roșiatic și zbor elegant, este o veritabilă bijuterie a cerului dobrogean. În România, rândunica roșcată (Cecropis daurica) soseste în aprilie-mai din Africa pentru a-și cloci puii în pante abrupte sau stânci calcaroase. Cele mai multe perechi cuibăresc în mod izolat, însă uneori formează mici colonii de câteva cuiburi. Spectacolul lor aerian este o încântare pentru orice pasionat de păsări.

Unde poate fi observată: Rezervația Cheile Dobrogei, Podișul Casimcei

Unul dintre cei mai rari și mai frumoși fluturi din România, fluturele apollo (Parnassius apollo) trăiește doar în zonele alpine, unde florile și aerul curat sunt din abundență. Cu aripile albe, ornate cu pete roșii ca niște bijuterii prețioase, apollo este o apariție rară și efemeră, vizibilă doar câteva săptămâni pe an.

Unde poate fi observat: Munții Bucegi, Piatra Craiului, Retezat

Un alt invitat de onoare al faunei românești este șoimul dunărean (Falco cherrug), o pasăre de pradă impresionantă, aflată în pericol de dispariție. Este mai mare decât șoimul călător, vânează iepuri, prepelițe sau potârnichi și are o eleganță nobilă în zbor. După o scădere dramatică a populației, proiectele de conservare din ultimii ani au adus din nou speranță pentru această specie rară.

Unde poate fi observat: Câmpiile din Banat și Câmpia de Vest, Podișul Bărăganului

La prima vedere, pare un amfibian oarecare. Dar în perioada de reproducere, masculul tritonului cu creastă (Triturus cristatus) dezvoltă o creastă spectaculoasă pe spate și o coloratură strălucitoare. Creasta este folosită în ritualul de curtare, iar aspectul său amintește de un mic dragon mitologic. Trăiește în bălți curate și stătătoare, însă habitatele sale dispar rapid, fiind foarte sensibil la poluare și schimbările climatice.

Unde se ascunde: Munții Apuseni, bazinul Someșului, nordul Moldovei

Fără pigment, complet orb și de o delicatețe remarcabilă, racul de Bihor este un crustaceu cavernicol endemic, descoperit în rețelele subterane din Munții Pădurea Craiului. Racul bihorean (Austropotamobius bihariensis) este adaptat la viața în întuneric total, unde ecosistemele sunt extrem de fragile și hrană puțină. Este considerat o specie-simbol a biodiversității speologice românești.

Unde trăiește: Exclusiv în apele subterane din peșteri din județul Bihor

Izvorașul cu burta galbenă (Bombina variegata scabra) este o subspecie recunoscută a buhaiului de baltă cu burta galbenă, caracterizată prin dimensiunea mai mică și colorația distinctivă a spatelui. Abdomenul său are o culoare galbenă sau portocalie, cu pete negre, care reprezintă o avertizare pentru prădători. Este un amfibian extrem de acvatic și social, care trăiește în ape puțin adânci, însorite și, cel mai adesea, temperate.

Unde trăiește: Munții Apuseni și Podișul Transilvaniei

Chițcanul de apă (Neomys fodiens) este un mic mamifer insectivor semiacvatic, care trăiește atât în mediul acvatic, cât și în mediul terestru. Preferă pâraiele și râurile cu apă curată și curgere lentă. Este un înotător și scufundător excelent, îndepărtându-se foarte rar de mal. Se hrănește cu larve de insecte, melci și chiar pești mici, fiind o raritate în rândul mamiferelor.

Unde se găsește: Carpații Meridionali și Apuseni

Puțină lume știe că România este un paradis și pentru lilieci – cu peste 30 de specii înregistrate! Printre cele mai remarcabile se numără liliacul cu aripi lungi  (Miniopterus schreibersii), un zburător agil care vânează insecte la apus și care hibernează în peșteri adânci. Prezența sa este un semn al unui ecosistem sănătos, dar și al unei rețele de peșteri protejate.

Unde poate fi văzut (cu ghid specializat!): Peștera Topolnița, Peștera Huda lui Papară, Cheile Nerei