Bacterii periculoase pe plajele europene – au ajuns și în Marea Neagră

În ultimii ani, unele zone costiere europene s-au confruntat cu episoade de poluare, alerte sanitare și restricții temporare de acces în apă. Fenomenul apare pe fondul încălzirii continue a mărilor și al presiunii tot mai mari asupra ecosistemelor costiere. Hatim Aznague, analist pentru proiecte, acțiune climatică și reziliență energetică în cadrul Uniunii pentru Mediterană, a declarat pentru Euronews că atenția se îndreaptă mai ales spre Vibrio, un gen de bacterii care apar în mod natural în apele de coastă calde și salmastre. Majoritatea speciilor nu provoacă boli, însă unele, precum Vibrio vulnificus, numită uneori în presă „bacteria care devorează carnea”, pot provoca infecții grave și, rareori, fatale. Riscul este mai mare pentru persoanele cu răni deschise, boli hepatice sau un sistem imunitar slăbit. În formele severe, infecția poate duce la fasciită necrozantă, o afecțiune în care țesuturile din jurul rănii se distrug rapid.

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, EFSA, arată că anumite specii de Vibrio prezente în produsele marine pot provoca gastroenterite, dar și infecții severe, inclusiv fatale. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, ECDC, a avertizat asupra creșterii riscului de infecții cu Vibrio în timpul sezonului estival, mai ales în perioadele de caniculă și în apele de coastă calde și salmastre. Regiunea mediteraneană se încălzește cu aproximativ 20% mai repede decât media globală. Oamenii de știință spun că această tendință creează condiții mai favorabile dezvoltării bacteriilor dăunătoare. Aznague a explicat pentru Euronews că regiunea nu este doar o victimă a schimbărilor climatice, ci și o imagine anticipată a efectelor lor: apa mai caldă, mai ales cea cu salinitate mai redusă, din apropierea gurilor de vărsare ale râurilor și din lagune, favorizează dezvoltarea bacteriilor patogene. Studiile arată că temperatura și salinitatea sunt factori importanți care influențează proliferarea bacteriilor din genul Vibrio, astfel că încălzirea Mediteranei poate avea urmări directe asupra riscului bacterian din apele de coastă. Salinitatea ridicată a Mării Mediterane a limitat până acum dezvoltarea speciei Vibrio vulnificus, asociată cel mai des cu infecțiile severe. Din acest motiv, coastele Mării Baltice și ale Mării Nordului au prezentat un risc mai mare pentru cazurile grave.

Pe litoralul românesc și pe cel bulgăresc, evaluarea europeană pentru sezonul de îmbăiere din 2025 arată că toate apele de îmbăiere costiere clasificate au atins cel puțin nivelul „suficient”. În Bulgaria, peste 90% dintre acestea au fost clasificate drept „excelente”, în timp ce România s-a situat în intervalul 60–90%. Este important de precizat, însă, că aceste rezultate se bazează exclusiv pe testarea pentru E. coli și enterococi intestinali și nu includ testări specifice pentru bacteriile din genul Vibrio. Cazuri de infecție cu Vibrio vulnificus au fost raportate și la Marea Neagră: în Bulgaria, un studiu clinic publicat în 2024 a descris trei cazuri grave de fasciită necrozantă și sepsis asociate cu această bacterie, confirmate după expunerea la apa din Marea Neagră. EFSA arată că temperaturile în creștere și fenomenele meteorologice extreme pot extinde zonele cu risc ridicat, mai ales în apele cu salinitate scăzută sau salmastre. În plus, rezistența la antimicrobiene observată la unele tulpini de Vibrio reprezintă o preocupare suplimentară pentru autoritățile sanitare.