Cumplit, dar și spectaculos! Așa e viața în cel mai sudic oraș din lume

Orașul argentinian cu 56.000 de locuitori face parte din Țara de Foc, fiind situat pe malul nordic al Canalului Beagle – partea sudică a canalului fiind deja în Chile. Se găsește într-un golf îngust și adăpostit și este delimitat exclusiv de munți. Una dintre importantele sale atracții este Lago Roca (Lacul Roca), care oferă un spectacol special într-un peisaj oricum neobișnuit.

Primii europeni au ajuns în 1580, fiind apoi ocupat de coloniști, care au fondat orașul în 1884. Chiar dacă se află la numai 1.000 de kilometri de Antarctica, vremea este destul de prietenoasă: ianuarie este cea mai caldă lună, când pot fi chiar și 13-15 de grade.

Administrația argentiniană a decis în anii 1870 că nu este suficient să fie încredințată misionarilor conversia indienilor locali, așa că statul a mutat civili în această regiune pustie, iar la 25 de ani după fondarea orașului a fost înființată o închisoare aspră pentru cei mai duri ticăloși și criminali recidiviști. Din ce în ce mai mulți călători au ajuns în zonă după ce s-a răspândit legenda că ar exista mult aur în această parte a Anzilor… fiind dezamăgiți, desigur, deoarece nu au găsit nimic valoros. Mai mult decât atât, argentinienii s-au referit mai târziu la Ushuaia ca la un loc blestemat, unde nu există nimic în afara închisorii.

Totuși, acest „nimic”, împreună cu căminele de muncitori pentru personalul închisorii și familiile lor, la începutul secolului al XX-lea a însemnat un oraș de câteva mii de locuitori, din care 600 erau condamnați. Din cauza peisajului dur și a climei era aproape imposibil să scapi de aici. Nici apa înghețată, nici lanțurile muntoase înalte și nici vremea nu au ușurat evadarea, în plus, nu există nicio așezare locuită în apropiere. Cu toate acestea, câțiva prizonieri au reușit să scape din închisoare, dar ori nu au supraviețuit încercării ori, mai degrabă, s-au întors singuri după gratii.