Printre crocodili și hipopotami: una dintre cele mai periculoase meserii din Africa

De-a lungul Nigerului, extracția nisipului și pietrișului asigură de mult timp traiul a mii de persoane. Zona Koulikoro este deosebit de importantă, deoarece materialul este transportat cu camioane spre Bamako, aflat la aproximativ 60 de kilometri, unde șantierele au nevoie de cantități uriașe pentru dezvoltarea orașului. Dimensiunea acestei cereri se vede și în cifre.

Un studiu estimează că numai în 2022 au fost extrase în jurul capitalei aproximativ 4,86 milioane de metri cubi de nisip, iar necesarul continuă să crească odată cu extinderea orașului. Pentru a alimenta această piață, scufundătorii pornesc cu bărcile spre punctele de extracție, apoi unul dintre ei coboară și umple o găleată cu material scos din albie, în timp ce un coleg o trage la suprafață. Această metodă manuală este folosită și astăzi de-a lungul fluviului. Pentru a umple o singură găleată, muncitorii petrec sub apă în jur de 25 de secunde, cel mult un minut, înainte să revină la suprafață pentru aer.

ADÂNCIMEA ESTE DOAR UNUL DINTRE PERICOLE

În unele locuri, trebuie să coboare la adâncimi considerabile. În zona Usine Toch, de exemplu, scufundările pot ajunge la aproximativ 15 metri în sezonul uscat și până la 20 de metri în sezonul ploios. Extracția poate crea în timp gropi și adâncituri în albie, ceea ce complică și mai mult munca. Studiul arată că, în două dintre zonele analizate, Gouni și Usine Toch, albia s-ar fi adâncit cu aproximativ 1,4, respectiv 1,8 metri în ultimele cinci decenii. La aceste riscuri se adaugă căldura, care ajunge frecvent în jurul valorii de 40 °C, și fauna Nigerului. În fluviu trăiesc crocodili și hipopotami, considerați de localnici printre pericolele firești ale acestei munci.

EXTRACȚIA LASĂ URME ASUPRA FLUVIULUI

Efectele exploatării nisipului se pot resimți și asupra mediului. Cercetările arată că extragerea continuă poate modifica albia și poate contribui la degradarea malurilor și la perturbarea habitatelor acvatice. Consecințele nu sunt însă doar ecologice. Exploatarea nisipului creează locuri de muncă și aduce venituri care sunt investite de unele familii în agricultură, comerț sau creșterea animalelor. În același timp, transportul greu deteriorează drumurile și produce zgomot, iar dezvoltarea activității poate atrage forță de muncă din alte ocupații, schimbând treptat structura economică a comunităților de pe malul Nigerului. Această transformare generează și tensiuni. Pescarii locali se tem că, în timp ce construcțiile din Bamako beneficiază de nisipul fluviului, propriile lor surse de venit ar putea fi afectate. Pentru comunitățile riverane, miza este astfel atât economică, cât și ecologică. La Koulikoro, conflictul a dus până la limitarea extracției în apele puțin adânci din apropierea centrului orașului, inclusiv pentru că aceste zone sunt folosite și de copiii localnicilor.