Laboratorul naturii: insula unde 90% dintre specii sunt unice în lume

Insula s-a desprins de Africa în urmă cu aproximativ 160 de milioane de ani, apoi a continuat să se deplaseze împreună cu vechiul supercontinent Gondwana, în zona care corespunde astăzi Indiei. În urmă cu aproximativ 66–90 de milioane de ani s-a separat și de acesta, iar de atunci flora și fauna au evoluat aproape complet izolate de restul lumii. Au ajuns foarte puține viețuitoare noi pe insulă, iar cele deja adaptate aici nu au părăsit Madagascarul, ceea ce a favorizat apariția unui număr uriaș de specii endemice. 

Rezultatul este impresionant: peste o sută de specii de lemuri, numeroase tipuri de cameleoni, mai mult de 100 de specii de păsări care trăiesc exclusiv aici și șapte specii diferite de arbore baobab. Pe insulă se întâlnesc peste 12.000 de specii de plante, iar dintre plantele vasculare aproximativ 83% sunt endemice. Acestea ocupă habitate extrem de variate: păduri tropicale umede, zone aride și deșertice, dar și porțiuni de coastă rămase aproape intacte.

Relieful a amplificat și mai mult diversitatea. Lanțurile muntoase separă estul umed, dominat de păduri tropicale și păduri de ceață, de vestul și sudul mai uscate. În vest apar formațiuni de calcar și întinderi cu precipitații reduse, în timp ce în est râurile și vegetația densă modelează un cu totul alt tip de peisaj. Speciile au fost nevoite să se specializeze pe adevărate „insule” de mediu, însă tocmai această adaptare, adesea fragilă, le face vulnerabile: schimbările climatice și defrișările reprezintă amenințări majore.

Lemurii sunt, fără îndoială, simbolul Madagascarului. Peste o sută de specii domină ecosistemele insulei, într-o istorie evolutivă în care, mult timp, nu au avut rivali direcți. Sunetele lor au devenit parte din identitatea locului: indri se aude de la kilometri distanță, mai ales dimineața, iar sifaka „latră” și sare spectaculos printre copaci. Un alt exemplu al evoluției izolate este fosa, un prădător suplu, cu aspect de felină, considerat o dovadă vie a drumului evolutiv unic al insulei. La fel de remarcabil este faptul că aproximativ două treimi dintre speciile de cameleoni din lume trăiesc în Madagascar, de la formele mai mari, cu protuberanțe, până la minusculii cameleoni-frunză.

Nici lumea plantelor nu este mai puțin spectaculoasă. Dintre speciile de baobab recunoscute astăzi, șase se găsesc exclusiv în Madagascar, iar unii dintre acești copaci, cu trunchiuri masive și coroane rare, par să vegheze peisajul de mii de ani. În sud, vegetația este dominată de arbuști spinoși, aloe și numeroase plante suculente, în timp ce estul este mai verde și mai „tropical”, cu palmieri, orhidee și faimosul arbore al călătorului, recunoscut după frunzele dispuse în formă de evantai. În anumite regiuni cresc liane de vanilie și arbuști de cafea autohtoni, iar în altele pandanusul însoțește satele și marginile orezăriilor.