Mușcături misterioase și cazuri la spital: ce păianjen îngrijorează oamenii pe insula europeană preferată de turiști

Un incident petrecut anul trecut în Menorca a atras atenția publicului: o femeie de 60 de ani din s’Arenal d’en Castell a simțit o înțepătură ascuțită în braț, iar zona s-a inflamat puternic, cu dureri intense care nu i-au permis să doarmă. Femeia s-a prezentat la un centru medical și a spus că suspectează mușcătura unui păianjen pustnic mediteranean (Loxosceles rufescens). Potrivit publicației Express, medicul i-ar fi spus că o asemenea specie „nu există” acolo. Totuși, un caz mult mai grav a fost consemnat în 2024, în Ibiza, unde o femeie de 32 de ani era cât pe ce să-și piardă un picior. Veninul păianjenului poate provoca necroza țesuturilor – moartea prematură a celulelor –, însă intervenția chirurgicală promptă i-a salvat membrul: au urmat mai multe operații și grefe de piele.

Biologul Guillem Pons, specialist în arahnide, avertizează că mușcăturile pot surveni aproape oriunde. El a documentat cazuri apărute într-o mașină din Ibiza, pe o plajă din Cabrera, dar și într-o baie a Universității Insulelor Baleare. Explică faptul că păianjenul se ascunde cu ușurință în crăpături, sub pietre sau în spații întunecoase și, în anumite condiții, nu ar trebui privit drept o raritate.

– a subliniat Pons. În majoritatea situațiilor, mușcăturile nu provoacă efecte severe. În cazuri rare, însă, pot apărea complicații precum hemoliza (distrugerea globulelor roșii), coagularea excesivă a sângelui sau scăderea numărului de trombocite, probleme care pot duce la insuficiență renală. În 2024, presa italiană a legat două decese de această specie: un ofițer al Carabinierilor în vârstă de 52 de ani din Palermo și un tânăr de 23 de ani, care ar fi murit la o lună după ce fusese mușcat.

Păianjenul pustnic mediteranean, întâlnit frecvent în peșteri, seamănă mult cu păianjenul pustnic maro (Loxosceles reclusa). Poate fi recunoscut după cele trei perechi de ochi dispuse în formă de triunghi și după desenul în formă de vioară de pe partea anterioară a corpului. Masculii și femelele ating, de obicei, 7–7,5 mm lungime. Specia este considerată una dintre cele mai invazive din lume: originară din zona Mediteranei și din vestul Asiei – inclusiv din sudul Europei și nordul Africii –, s-a răspândit rapid datorită mobilității umane și transportului de mărfuri. Astfel, nu mai este neobișnuit să fie întâlnită și în destinații turistice intens vizitate.