Ultima zi cu panda la Tokyo: de ce plecarea gemenilor a zguduit Japonia

China a trimis primul cuplu de panda în Japonia în 1972, ca gest simbolic, odată cu normalizarea relațiilor diplomatice. De atunci, urșii alb-negru au devenit adevărate vedete naționale, iar fiecare nouă generație a atras un interes uriaș. După sosirea primilor panda, peste 7,6 milioane de oameni au venit la Ueno într-un timp scurt, semn al „efectului panda” asupra publicului.

Deși accesul în zona panda a fost limitat de grădina zoologică la un minut per vizitator, mulți au venit cu jucării și obiecte tematice, strigându-le numele și filmându-i pe telefoane în timp ce ronțăiau bambus sau se plimbau. Potrivit AP, chiar și cei care nu au prins bilete au ajuns la grădină, măcar ca să marcheze ultima zi.

În spatele emoției există și o discuție foarte concretă despre public și bani. Ueno Zoo atrage, în mod obișnuit, în jur de 3,5 milioane de vizitatori pe an, iar conducerea s-a temut în trecut că, fără panda, va fi greu să mențină acest nivel. Iar când Ueno a rămas fără panda după moartea masculului Ling Ling, în 2008, numărul vizitatorilor a coborât la 2,89 milioane – pentru prima dată în multe decenii, potrivit presei japoneze. Tocmai de aceea, comercianții din zonă privesc plecarea gemenilor ca pe o lovitură: de la biscuiți și dulciuri până la plușuri, papetărie sau cărți foto, imaginea panda este peste tot în cartierul Ueno, inclusiv pe statui și în vitrine.

Relațiile dintre Tokyo și Beijing s-au înrăutățit în ultimii ani, pe fondul tensiunilor comerciale și de securitate, al disputelor teritoriale din Marea Chinei de Est și al Taiwanului. În acest context, ideea de „diplomație panda” revine în prim-plan. Panda uriaș, o specie originară din sud-vestul Chinei, este un simbol neoficial al țării, iar Beijingul îi trimite în străinătate ca împrumut, păstrând dreptul de proprietate inclusiv asupra puilor născuți peste hotare. Xiao Xiao și Lei Lei, născuți la Ueno în 2021, intră în această regulă. Între timp, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Guo Jiakun, întrebat despre eventuale noi trimiteri către Japonia, a spus că panda sunt iubiți în Japonia, iar „prietenii japonezi” sunt bineveniți să îi viziteze în China.