5 animale periculoase din Marea Neagră de care e bine să te ferești

Este, probabil, peștele de care turiștii ar trebui să se ferească cel mai mult. Trăiește aproape de coastă și obișnuiește să se îngroape în nisip, lăsând la vedere doar ochii și o parte a înotătoarei dorsale. Din acest motiv, poate fi călcat fără să fie observat. Țepii primei înotătoare dorsale și cei aflați pe opercule sunt veninoși. Înțepătura provoacă durere intensă, senzație de arsură, umflătură și, uneori, greață, slăbiciune ori reacții alergice. Încălțămintea pentru apă reduce riscul, mai ales în zonele cu fund nisipos.

Ce facem: introducem zona afectată în apă caldă, la 40–45 °C, dar fără risc de opărire, timp de cel puțin 30 de minute. Îndepărtăm cu penseta doar țepii vizibili și ușor accesibili și cerem ajutor medical dacă durerea este severă, rana este adâncă sau apar dificultăți de respirație.

Cu ochii orientați în sus și o gură neobișnuit de mare, boul-de-mare își petrece mult timp îngropat în nisip sau mâl, așteptând peștii mici. La litoralul românesc este semnalat inclusiv în sectorul Capul Midia–Mangalia. În spatele capului are doi țepi puternici, îndreptați înapoi, care pot provoca înțepături dureroase. Riscul este mai mare pentru pescarii care îl desprind din plase, dar animalul nu trebuie atins nici de scafandri sau de turiști curioși.

Ce facem: tratăm rana cu apă caldă, la 40–45 °C, și cerem sfatul unui medic, mai ales dacă în piele au rămas fragmente de țep sau dacă durerea este intensă.

Această rudă a rechinilor preferă fundurile nisipoase și poate ajunge în apele de coastă în sezonul cald. Nu urmărește oamenii și, în general, încearcă să se îndepărteze. Devine periculoasă dacă este călcată, prinsă sau împiedicată să fugă. Coada lungă, asemănătoare unui bici, este prevăzută cu unul sau doi țepi zimțați. Lovitura poate produce o rană adâncă, sângerare și durere puternică. Rănile provocate de țepii caudali pot fi extrem de periculoase, mai ales dacă țepul rămâne înfipt sau dacă rana este aproape de zone sensibile ale corpului.

Ce facem: controlăm sângerarea, clătim cu grijă rana și introducem partea afectată în apă caldă, la 40–45 °C, dacă acest lucru se poate face în siguranță. Mergem de urgență la medic. Un țep înfipt adânc nu trebuie smuls pe plajă, deoarece poate agrava hemoragia și leziunile.

Trăiește de-a lungul litoralului românesc, mai ales pe funduri pietroase, printre stânci și alge. Coloritul brun-cenușiu îi oferă un camuflaj excelent, astfel că poate fi greu de observat chiar și de la mică distanță. Țepii de pe înotătoarele dorsală, ventrale și anală sunt conectați la glande cu venin. Peștele nu atacă, dar poate înțepa dacă este atins, călcat sau manipulat de pescari. Accidentul provoacă dureri mari, umflătură și inflamație, deși, în mod obișnuit, nu este letal.

Ce facem: nu atingem peștele, nici măcar dacă pare mort. În caz de înțepătură, folosim apă caldă, la 40–45 °C, scoatem numai fragmentele ușor accesibile și solicităm evaluare medicală, mai ales dacă durerea persistă sau rana se inflamează.

Este meduza mare, albicioasă, cu marginea clopotului colorată în albastru sau violet. La litoralul românesc apare mai ales spre sfârșitul verii și începutul toamnei, când poate fi adusă de curenți și vânt până în apropierea plajelor. Înțepătura sa nu este, de regulă, gravă, dar contactul cu brațele orale poate provoca arsură, mâncărime și roșeață. Reacția poate fi mai puternică la copii, la persoanele cu piele sensibilă sau la cele alergice.

Ce facem: ieșim din apă, clătim pielea cu apă de mare și nu frecăm zona. Nu folosim apă dulce pe locul înțepăturii. Resturile vizibile se îndepărtează cu o pensetă sau cu mâinile protejate, după care putem aplica apă caldă, fără risc de arsură, până când durerea scade. Dificultățile de respirație, amețeala, starea generală de rău ori umflarea feței necesită ajutor medical imediat.