Orașul italian în criză, unde mafia se îmbogățește pe seama turismului excesiv

În centrul vechi, de-a lungul străzii Via dei Tribunali, devine uneori aproape imposibil să înaintezi printre grupurile de turiști ghidați prin microfon, standurile cu Aperol Spritz și cozile interminabile la pizza. „Centrul istoric este practic o zonă interzisă pentru noi, napolitanii, e prea aglomerat”, a descris situația Livia Coletta, care locuiește în oraș de-o viață.

Ceea ce vizitatorii numesc „autenticitate” – străzi înguste, rufe atârnate între clădiri, graffiti, murale cu fosta vedetă de fotbal Diego Maradona – este din ce în ce mai mult un decor construit pentru consum turistic. Sociologul Anna Fava vorbește deschis pentru publicația The Telegraph despre un proces de „Disneyficare”: centrul istoric se transformă într-un parc tematic, în care viața de zi cu zi a napolitanilor nu mai încape. Un exemplu este celebrul cartier Spaniol, unde muralele Maradona s-au transformat din omagiu spontan în brand omniprezent: tricouri, fulare, suveniruri, chiar băuturi „Maradona”.

Există însă și alte motive, specifice Napoliului, care stau în spatele creșterii turismului. În ultimii ani, orașul a fost prezent în numeroase cărți, seriale de televiziune și filme, de la durul „Gomorra”, inspirat de lumea interlopă a mafiei, până la romanele Elenei Ferrante. În plus, Napoli a reușit să rezolve criza colectării gunoiului, care i-a pătat imaginea în urmă cu mai bine de un deceniu. Iar deși membrii Camorrei, gruparea mafiotă originară din oraș, încă se mai împușcă și se înjunghie în vendete sângeroase, nivelul general al criminalității a scăzut. Dacă acum 10 ani Napoli era orașul numărul unu din Italia la criminalitate, acum se află pe locul 13.

În spatele acestei schimbări stă explozia închirierilor pe termen scurt, prin platforme precum Airbnb. Proprietarii își alungă chiriașii pentru a transforma apartamentele în cazări pentru turiști, mult mai profitabile. În ultimii zece ani, chiriile din centrul istoric au crescut cu aproximativ 40%, iar pentru un oraș în care aproape 70% dintre locuitori sunt chiriași în zonele centrale, impactul este devastator. „Este în desfășurare un proces de expulzare”, avertizează Fava. Crima organizată a simțit rapid oportunitatea. Potrivit activiștilor locali, mafia a cumpărat locuințe la prețuri mici în perioadele mai grele și acum câștigă legal din turism. „Este mult mai simplu decât traficul de droguri – și este legal”, subliniază Fava. Acolo unde altădată se găseau mici magazine de cartier – fierării, fructerii, ateliere –, apar tot mai multe localuri aproape identice, concentrate pe pizza, paste și suveniruri ieftine.

Pentru profesorul Ugo Rossi, geograful care studiază fenomenul, turismul excesiv a devenit „o amenințare existențială” pentru societatea napolitană. Pe măsură ce locuitorii cu venituri mici sunt împinși spre periferii mai ieftine și slab conectate, se destramă o țesătură socială construită în secole. Un sondaj Ipsos arată că 46% dintre napolitani consideră supraturismul o problemă majoră, iar 58% cer reguli mai stricte pentru închirierile pe termen scurt. În fața acestei presiuni, activiștii cer un plafon clar pentru numărul de apartamente de tip Airbnb, după modelul Amsterdamului sau al Barcelonei, precum și reconversia clădirilor abandonate în locuințe pentru rezidenți. Unii politicieni locali propun chiar introducerea unei taxe de acces în centrul istoric, similară cu cea din Veneția, de 5 euro de persoană, în perioadele de vârf, pentru a tempera fluxul de vizitatori.

O parte dintre napolitani atrag atenția că orașul nu mai are industrie și că turismul este singurul sector cu adevărat prosper. Patroni de baruri, taximetriști și proprietari de apartamente turistice se tem că reglementările dure ar putea „ucide gâsca cu ouă de aur”. Președintele asociației proprietarilor de închirieri de scurtă durată amintește că, pentru mulți localnici, veniturile din turism au devenit esențiale pentru supraviețuire. Iar presiunea nu pare să se reducă prea curând: Napoli va găzdui viitoarea ediție a Cupei Americii la yachting, cu evenimente ce se întind până în 2027, ceea ce va aduce un nou val de dezvoltări imobiliare și de cerere turistică. „Ne temem că va urma un adevărat cutremur social”, spune Rossi.